DIALECTALÍSM s. n. particularitate dialectală; dialectism (1); regionalism. (< fr. dialectalisme) Vezi definitia »

TEÍSM¹ s. n. concepție filozofico-religioasă care admite existența lui Dumnezeu ca ființă supranaturală rațională, creatoare și conducătoare a lumii. (< fr. théisme) Vezi definitia »

MERICÍSM s.n. 1. Regurgitație anormală. 2. (La animale) Rumegare; ruminație. [< fr. mérycisme, cf. gr. merykomai – a rumega]. Vezi definitia »

GEROMORFÍSM s. n. proces de îmbătrânire morfologică. (< fr. géromorphisme) Vezi definitia »

MERCANTILÍSM s. n. 1. (Livr.) Spirit negustoresc, interes comercial; (peior.) preocupare, tendință de a câștiga bani prin orice mjloace. 2. Doctrină economică din sec. XV-XVIII, bazată pe principiul că avuția socială rezidă în acumularea metalelor prețioase și a stocului monetar intern. – Din fr. mercantilisme. Vezi definitia »