DICTATÓR s.m. 1. Magistrat suprem în vechea Romă, ales de senat pe termen de șase luni și învestit cu putere absolută în vreme de război. 2. Conducător de stat cu puteri discreționare. ♦ (Fig.) Om cu purtări autoritare. [Acc. și dictátor. / < lat. dictator, cf. fr. dictateur]. Vezi definitia »

VIDEOCONVERTÓR s. n. convertor pentru aparatele video. (< video¹- + convertor) Vezi definitia »

CONDUCĂTÓR, -OÁRE, conducători, -oare, adj., s. m. și f. I. Adj. 1. Care conduce, de conducere. 2. (Despre corpuri, în sintagma) Bun (sau rău) conducător de căldură (sau de electricitate) = care are însușirea de a transmite (sau de a nu transmite) căldura (sau electricitatea). II. S. m. și f. Persoană sau organ care conduce un partid, o organizație, o instituție sau o întreprindere. – Conduce + suf. -ător. Vezi definitia »

zoospór (-os-por / -o-spor) s. m., pl. zoospóri Vezi definitia »

RAFINÓR I. s. m. lucrător într-o rafinărie; rafinator (I). II. s. n. 1. mașină pentru măcinarea sau rafinarea semifabricatelor fibroase ori a pastei de hârtie. 2. vas metalic folosit la rafinarea produselor petrofiere; rafinator (II). (< fr. raffineur) Vezi definitia »