Definita cuvantului personalism
PERSONALÍSM s.n. 1. Curent filozofic care pune la baza existenței o pluralitate de entități spirituale înzestrate cu atributele personalității și subordonate lui Dumnezeu ca persoană supremă. ◊ Personalism energetic = variantă a filozofiei personaliste, elaborată în România în perioada dintre cele două războaie mondiale de C. Rădulescu-Motru, cu elemente preluate din teoriile energetiste. 2. Atitudine a celui care ia în considerație numai interesele și punctele de vedere personale; subiectivism. [< fr. personnalisme].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu personalism
MISOGINÍSM s. n. misoginie. (< fr. misogynisme) Vezi definitia »
INTERNAȚIONALÍSM s. n. 1. solidaritate, cooperare între națiuni, popoare, țări, clase și partide independente, egale în drepturi, pe baza unor interese și vederi comune, în scopul sprijinului reciproc al progresului și păcii. 2. cuvânt internațional. (< fr. internationalisme) Vezi definitia »
FOTOTACTÍSM, fototactisme, s. n. Deplasare a unor organisme vegetale inferioare, mobile, (alge verzi, flagelate) după direcția razelor de lumină dintr-un mediu inegal luminat. – Din fr. phototactisme. Vezi definitia »
ISTORICÍSM s. n. 1. principiu al explicării fenomenelor care fac obiectul științelor naturii sau al științelor sociale, exclusiv prin geneza și evoluția lor. 2. morfologism. (< engl. historicism, germ. Historizismus) Vezi definitia »
PIROMORFÍSM s.n. Modificarea structurii și a compoziției rocilor, provocată de o temperatură înaltă. [< fr. pyromorphisme, cf. gr. pyr – foc, morphe – formă]. Vezi definitia »