DEMISÓL, demisoluri, s. n. Parte a unei clădiri situată pe jumătate sub nivelul solului, sub parter. – Din fr. demi „jumătate” + sol. Vezi definitia »

PLEBÍCOL, -Ă adj., s. m. (cel) care flatează, măgulește mulțimea; demagog. (< fr. plébicole, lat. plebicola) Vezi definitia »

ACROSTÓL s. n. 1. partea înaltă a extremităților unei corăbii. 2. ornament, sculptură la prora unei nave. (< fr. acrostole) Vezi definitia »

OLIGOPÓL s.n. Formă de organizare a producției în care într-o ramură există numai câteva întreprinderi, care ar înlătura atât prețul, cât și profitul de monopol. [< fr. oligopol]. Vezi definitia »

PERGELISÓL s.n. Permafrost. (cf. fr. pergélisol, împrum. din engl. pergelisol, compus din silabele per- din engl. permanent, gel- din lat. gelare (= a îngheța), cu vocala de legătură -i- și sol- din lat. solum (= sol), propus în 1946 de către americanul K. Bryan ca înlocuitor al lui permafrost (din perma- de la permanent și engl. frost (= gheață; înghețat), propus pentru întâia oară în 1943 de către S. W. Muller) [et. și TLF] Vezi definitia »