SCUÁMĂ s. f. strat epidermic care se desface de pe piele în urma unor boli ca scarlatina, pojarul etc. (< fr. squame) Vezi definitia »

HIGROGRÁMĂ s. f. diagramă reprezentând variația umidității aerului. (< fr. hygrogramme) Vezi definitia »

VEZÍCULĂ, vezicule, s. f. Formație anatomică în formă de pungă membranoasă, care îndeplinește diferite funcții organice. ◊ Veziculă biliară = rezervor temporar al bilei¹ situat în fosa colecistului de pe fața inferioară a ficatului; colecist. – Din fr. vésicule, lat. vesicula. Vezi definitia »

BULÍNĂ² s.f. (Mar.) Manevră care servește pentru a trage în vânt grandeele de cădere a pânzelor pătrate. [< fr. bouline, cf. engl. bowline]. Vezi definitia »

CVADRATÚRĂ s.f. 1. Construire exclusiv cu rigla și cu compasul a unui pătrat care să aibă aria egală cu aria unei figuri date. ◊ Cvadratura cercului = problemă (nesoluționabilă) care constă în găsirea unui pătrat care să aibă aceeași suprafață cu un cerc dat și a cărui latură să aibă un raport rațional cu raza cercului; fig. problemă imposibil de rezolvat. 2. Poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe pământ au o diferență de longitudine de 90⁰. [Var.: cuadratúră s.f.] – Din fr. quadrature. Vezi definitia »