chișáv, chișávă, chișávi, chișáve, adj. (reg.) 1. (despre timp) ploios. 2. (despre oameni) rău la mațe, certăreț, potrivnic, uricios; îndărătnic, încăpățânat; leneș. 3. (despre cai) care mușcă, cu nărav, nărăvaș. Vezi definitia »

lấngav, -ă, lấngavi, -e, adj. (pop.) moleșit, molatic. Vezi definitia »

hârcáv, hârcávă, adj. (înv.) bâlbâit, gângav, fâicav. Vezi definitia »

știráv, -ă, adj. (reg.) slab, plăpând, firav. Vezi definitia »

năstáv (năstávuri), s. n. – 1. Întemeiere. – 2. Impuls, inspirație. Sl. nastavŭ „întemeiere; dirijare” (Cihac, II, 723). Sec. XVIII. – Der. năstăvi, vb. (a dirija, a conduce, a inspira), din sl. nastaviti; năstavnic, s. m. (șef, director), sec. XVII, înv.; năstăvitor, s. m. (conducător, șef), înv. Vezi definitia »