ERÚPȚIE s.f. 1. Ieșire bruscă și violentă din pământ a unui gaz, a țițeiului, a lavei etc.; erupere, țâșnire, izbucnire. ◊ Erupție vulcanică = ansamblul fenomenelor legate de migrarea magmei și de revărsarea ei sub formă de lavă; vulcanism. 2. Erupție solară = creștere bruscă a strălucirii unei regiuni a cromosferei. 3. Apariție pe piele a unor pete roșii sau a unor bășicuțe în cazul unor boli. [Gen. -iei, var. erupțiune s.f. / cf. fr. éruption]. Vezi definitia »

COPROFILÍE, coprofilii, s. f. (Med.) Stare morbidă în care bolnavul se complace în murdărie de excremente. – Din fr. coprophilie. Vezi definitia »

VENTRICULOTOMÍE s.f. (Med.) 1. Deschidere chirurgicală a unui ventricul cerebral. 2. Deschidere chirurgicală a unui ventricul al inimii pentru a repara o malformație congenitală sau dobândită. [Gen. -iei. / < fr. ventriculotomie, cf. lat. ventriculus – ventricul, gr. tome – tăiere]. Vezi definitia »

EUPEPSÍE s.f. Digestie ușoară. [Gen. -iei. / < fr. eupepsie, cf. gr. eu – bine, pepsis – digestie]. Vezi definitia »

CARNÁȚIE, carnații, s. f. Coloritul și structura pielii unei persoane. – Din fr. carnation. Vezi definitia »