ADORÁȚIE s.f. Dragoste, iubire nemărginită. ♦ Cult, venerație pentru o divinitate; adorare. [Gen. -iei, var. adorațiune s.f. / Cf. fr. adoration, it. adorazione, lat. adoratio]. Vezi definitia »

AUDIOFONOLOGÍE s. f. Disciplină medicală care se ocupă de patologia organelor de fonație și audiție. [Pr.: a-u-di-o] – Din fr. audiophonologie. Vezi definitia »

JUCĂRÍE, jucării, s. f. 1. Obiect cu care se joacă copiii. ♦ Fig. Persoană sau lucru ajuns la discreția cuiva; păpușă, marionetă. 2. Fig. Lucru neînsemnat; fleac, bagatelă, nimic. – Juca + suf. -ărie. Vezi definitia »

SONOMETRÍE s. f. studiu comparat al sunetelor cu ajutorul sonometrului. (< fr. sonométrie) Vezi definitia »

NONCONTRADÍCȚIE s.f. Principiu fundamental al gândirii potrivit căruia nu se poate afirma și nega în același timp același predicat despre un subiect. [< fr. non-contradiction]. Vezi definitia »