CÂRDĂȘÍE, cârdășii, s. f. Întovărășire cu scopuri condamnabile. [Var.: cărdășíe s. f.] – Cardaș (Înv. „tovarăș” < tc.) + suf. -ie. Vezi definitia »

zoantropíe (zo-an-) s. f., art. zoantropía, g.-d. zoantropíi, art. zoantropíei Vezi definitia »

NERVÁȚIE s.f. 1. Dispoziția nervurilor unei frunze, unei aripi. 2. (Tehn.) Nervatură. [Gen. -iei, var. nervațiune s.f. / cf. fr. nervation]. Vezi definitia »

ROTÁȚIE s.f. 1. Mișcare a unui corp în jurul unui punct fix sau al unei axe. ♦ Mișcarea corpurilor cerești în jurul axei proprii. 2. Fenomenul pe care îl prezintă unele procese din natură și din societate de a se repeta; revenirea periodică a unui fapt reieșit din desfășurarea unui astfel de proces. ◊ Rotația capitalului = procesul de repetare periodică a circuitului capitalului, a mișcării sale în sfera producției și a circulației. ♦ Alternarea metodică pe același teren a plantelor care se cultivă într-un asolament. 3. Schimb de persoane sau de echipe efectuat în cursul unei activități. [Gen -iei, var. rotațiune s.f. / cf. fr. rotation, lat. rotatio]. Vezi definitia »

DIHOTOMÍE s. f. 1. diviziune în două părți, grupe sau specii. 2. (log.) împărțire a unei noțiuni în alte două noțiuni. 3. ramificare a unui organ axial (rădăcină, tulpină, ramuri) prin bifurcare. (< fr. dichotomie, gr. dikhotomia) Vezi definitia »