FACHIRÍSM s. n. Ansamblu de fapte aparent extraordinare săvârșite de fachiri; arta de a săvârși asemenea fapte; p. ext. scamatorie. – Din fr. fakirisme. Vezi definitia »

IDIOCROMATÍSM s.n. Proprietate a unor minerale de a fi idiocromatice. [Pron. -di-o-. / < fr. idiochromatisme]. Vezi definitia »

TEÍSM² s.n. (Med.) Totalitatea tulburărilor produse în urma abuzului de ceai. [Pron. te-ism. / < fr. théisme, cf. thé – ceai]. Vezi definitia »

HIPERURBANÍSM s.n. Schimbare a formei corecte a unui cuvânt datorită unei analogii greșite și din dorința de a-l face să aibă un aspect mai literar; hipercorectitudine. [< fr. hyperurbanisme, cf. gr. hyper – în exces, lat. urbs – oraș]. Vezi definitia »

SIBARITÍSM s. n. (Livr.) Lux excesiv și desfrâu. – Din fr. sybaritisme. Vezi definitia »