UREMÍE, uremii, s. f. Creșterea patologică a cantității de uree sau de acid uric din sânge când rinichiul bolnav nu le poate elimina în întregime. – Din fr. urémie. Vezi definitia »

EPARHÍE s. f. 1. circumscripție administrativă în Imperiul Roman de Răsărit. 2. subdiviziune a diecezei în biserica bizantină, condusă de un episcop; episcopie. (< fr. eparchie, gr. eparkhia) Vezi definitia »

BRADIFRENÍE s. f. încetinire a ritmului proceselor psihomotorii. (< fr. bradyphrénie) Vezi definitia »

COLEDOCOGASTROSTOMÍE s. f. deschidere a canalului coledoc în stomac. (< fr. cholédocho- gastrostomie) Vezi definitia »

ETNOFILOZOFÍE s. f. totalitatea conceptelor filozofice ale unui grup etnic. (< etno- + filozofie) Vezi definitia »