barchentínă s. f., g.-d.art. barchentínei; pl. barchentíne Vezi definitia »

ORBÍTĂ s.f. 1. Traiectorie închisă a unui corp ceresc. ♦ (Mec.) Traiectorie închisă parcursă de un mobil, de un electron. 2. Cavitate osoasă a craniului în care este așezat ochiul. 3. (Fig.) Sferă de activitate; sferă de influență. [< fr. orbite, cf. it. orbita]. Vezi definitia »

MÓSTRĂ s. f. 1. cantitate mică de material sau de obiecte după care se pot aprecia anumite caracteristici ale acestora; eșantion. ♦ model. ◊ Târg de mostre = târg la care se expun mostre (1). 2. (fig.) exemplu, pildă. (< ngr., it. mostra) Vezi definitia »

CARÚNCULĂ s. f. 1. formație anatomică mică, proeminentă; nodul. 2. excrescență cărnoasă pe tegumentul seminței, colorată, bogată în materii oleaginoase, la diseminare prin intermediul insectelor. (< fr. caroncule, lat. caruncula) Vezi definitia »

CHÉTĂ s.f. Adunarea unor sume de bani de la public într-un anumit scop. [< fr. quête]. Vezi definitia »