VERSIFICAȚIÚNE s.f. v. versificație. Vezi definitia »

topiciúne s.f. (înv. și reg.) slăbiciune, moliciune, lipsă de vlagă. Vezi definitia »

INDICȚIÚNE, indicțiuni, s. f. (Livr.) Convocare pentru o zi anumită a unui conciliu; indicație pentru o anumită zi. ◊ Indicțiune romană = perioadă de cincisprezece ani care separa în vechea Romă, începând cu domnia împăratului Constantin, două majorări extraordinare de impozite. ♦ Perioadă convențională de cincisprezece ani. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. indiction, lat. indictio, -onis. Vezi definitia »

STRICȚIÚNE, stricțiuni, s. f. (Fiz.) Contracție. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. striction. Vezi definitia »

COMPÚNE vb. III. tr. 1. A alcătui, a forma un întreg. ♦ refl. A consta, a fi alcătuit din... 2. A crea, a face o operă artistică (literară, muzicală etc.). [P.i. compún, perf.s. -usei, conj. -nă, part. -us. / < lat. componere, cf. fr. composer]. Vezi definitia »