RONRÓN s.n. (Franțuzism) Torsul pisicii; (p. ext.) zgomot surd și continuu produs de un motor sau de o mașină în timpul funcționării; murmur. [Pl. -oane, -onuri. / < fr. ronron]. Vezi definitia »

AEROIÓN s. m. ion atmosferic prin descărcări electrice, evaporări ale apei etc. (< fr. aéroion) Vezi definitia »

afión, s. m. – Narcotic, stupefiant. – Mr. afione. Tc. afyon, afyun, care provine, prin arab. afyūn, din gr. ὄπιον (Roesler 580; Șeineanu, II, 9; Lokotsch 25); cf. ngr. ἀφιόνι, alb., bg. afion. În rom. desemnează un soporific nedeterminat, fiindcă opiul (opiu, s. m., din fr. opium) a fost necunoscut pînă în epoca actuală. Vezi definitia »

OMEGATRÓN, omegatroane, s. n. Spectometru de masă, care funcționează după sistemul ciclotronului. – Din fr. omégatron. Vezi definitia »

CAMERTÓN s. n. mic tub care emite sunetul la, pentru acordarea instrumentelor muzicale și la darea tonului. (< germ. Kammerton) Vezi definitia »