VILAFRANCHIÁN s.n. (Geol.) Etaj de la sfârșitul pliocenului de facies continental. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. -chi-an. / [< fr. villafranchien, cf. Villafranca, localitate în Italia]. Vezi definitia »

PIÁN, piane, s. n. 1. Instrument muzical format dintr-o cutie mare de rezonanță așezată pe trei picioare și dintr-o serie de coarde metalice, care vibrează când sunt lovite de niște ciocănele acționate prin apăsarea unor clape; clavir, pianoforte. ◊ Pian automat (sau electric) = pian acționat de un mecanism (alimentat la curentul electric), care execută automat anumite melodii înregistrate în prealabil pe niște suluri speciale de hârtie introduse în aparat. Pian cu manivelă = pian automat care funcționează prin învârtirea unei manivele. 2. Artă de a interpreta o compoziție muzicală la un pian (1). [Var.: (rar) piáno s. n.] – Din germ. Piano, fr. piano, it. piano[forte]. Vezi definitia »

BÂTLÁN, bâtlani, s. m. Pasăre mare de baltă, cu gâtul și picioarele lungi și cu penele cenușii (Ardea cinerea); stârc. – Din bg. batlan. Vezi definitia »

Organ sexual barbatesc (forma vulgara) Vezi definitia »

FRENCH-CANCAN s. n. Cancan². [Pr.: frencĩ-cancán] – Cuv. fr. Vezi definitia »