AUTOPROPÚLSIE s. f. Propulsie a unui vehicul realizată cu mijloace proprii. [Pr.:a-u-] – Din fr. autopropulsion. Vezi definitia »

ISTEROLOGÍE s.f. Figură retorică prin care se spune întâi ceea ce ar fi trebuit spus în al doilea rând. [Gen. -iei. / < it. isterologia, lat.t. hysterologia]. Vezi definitia »

Femeie de moravuri usoare. Etimologie: din grecescul Patzak, numele patronului unei case de toleranta din Bucuresti din perioada interbelica. Vezi definitia »

PARAMIMÍE s.f. (Med.) Parachinezie constând în neconcordanța dintre expresia mimică și trăirea bolnavului. [Gen. -iei. / < fr. paramimie, cf. gr. para – lângă, mimia – imitare]. Vezi definitia »

ARTICULÁȚIE, articulații, s. f. 1. Legătură (mobilă) între două sau mai multe oase, prin intermediul ligamentelor; încheietură; locul acestei legături. ♦ Legătură între mai multe corpuri solide, care permite rotația lor relativă în jurul uneia sau a două axe sau al unui punct. 2. (Rar) Articulare. – Fr. articulation (lat. lit. articulatio, -onis). Vezi definitia »