ASERȚIÚNE, aserțiuni, s. f. (Fil.) Enunț care este dat ca adevărat; p. gener. afirmație. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. assertion, lat. assertio, -onis. Vezi definitia »

TRANSFIXIÚNE s.f. v. transfixie. Vezi definitia »

DEȘERTĂCIÚNE, deșertăciuni, s. f. 1. Lipsă de valoare, de folos, de importanță; zădărnicie; p. ext. lucru lipsit de valoare. 2. Preocupare pentru lucruri nefolositoare; ușurință, vanitate. – Deșert + suf. -ăciune. Vezi definitia »

AVULSIÚNE s. f. Rupere de către ape a unei bucăți (mari) de mal din pământul aparținând unui proprietar și alipirea acestuia la pământul altui proprietar riveran. [Pr.: -si-u-] – Fr. avulsion. Vezi definitia »

REPRODUCȚIÚNE s.f. v. reproducție. Vezi definitia »