NEOMENÍE, neomenii, s. f. Lipsă de omenie; faptă de om neomenos; cruzime, sălbăticie. [Pr.: ne-o-] – Ne- + omenie. Vezi definitia »

CITOANATOMÍE s. f. anatomia celulei. (< fr. cytoanatomie) Vezi definitia »

MIELEMÍE s.f. (Med.) Prezență de celule medulare în sânge. [Pron. mi-e-, gen. -iei. / < fr. myélémie, cf. gr. myelos – măduvă, haima – sânge]. Vezi definitia »

ULTRAMICROSCOPÍE s. f. procedeu de observație a obiectelor foarte mici (microbi etc.) cu ajutorul ultramicroscopului. (< fr. ultramicroscopie) Vezi definitia »

GALVANOSTEREOTIPÍE s.f. (Poligr.) Totalitatea procedeelor de reproducere a formelor de tipar înalt prin galvanoplastie. [Pron. -re-o-. / cf. fr. galvano-stéréotypie]. Vezi definitia »