Definita cuvantului priapeu
PRIAPÉU, -ÉE adj. Referitor la Priap – zeul fecundității; priapic. // s.n. 1. Formă de vers antic, considerat ca o juxtapoziție a două versuri. 2. Poezie (antică) cu conținut obscen sau licențios. [Pron. pri-a-peu. / cf. it. priapeo, lat. priapeus].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu priapeu
CORIFÉU, -ÉE, corifei, -ee, subst. 1. S. m. și f. Persoană cu rol conducător într-un domeniu de activitate; fruntaș, căpetenie. 2. S. m. Conducătorul corului în tragedia și comedia greacă antică. ♦ Cântăreț solist într-un cor. ♦ Balerin care conduce un ansamblu. – Din fr. coryphée Vezi definitia »
FULÉU s. n. 1. alergare în pas mare. 2. distanță parcursă de un cal din momentul când se desprinde de pământ și până îl atinge din nou. ◊ lungimea pasului la patrupede. (< fr. foulée) Vezi definitia »
SADUCHÉU, saduchei, s. m. (În antichitate) Adept al partidului marelui cler mozaic, reprezentând interesele marilor proprietari de pământ și ostil fariseilor. – Din lat. Sadducaei. Vezi definitia »
ATENÉU, atenee, s. n. Numele unei clădiri publice în care au loc manifestații cultural-artistice. ◊ (Ieșit din uz) Ateneu popular = cămin cultural. – Fr. Athénée (lat. lit. Athenaeum). Vezi definitia »
vinderéu (-éi), s. m. – Șoim (Falco aesalon). Mag. vándor (sólyom) „(șoim) călător” (Cihac, II, 539; Gáldi, Dict., 98; R. Riegler, Miscell. Schuchardt, 2). Cf. vandralău. Vezi definitia »