órnic (órnice), s. n. – Ceas. Cuvînt artificial, folosit de unii scriitori mold. și impus prin etimologie populară, pornind de la ceasornic, considerat drept comp. din ceas-ornic și acesta din urmă ca der. din oră cu suf. -nic. Vezi definitia »

SCIOGRÁFIC, -Ă adj. Referitor la sciografie. [< fr. sciographique]. Vezi definitia »

ATÓMIC, -Ă adj. 1. referitor la atomi, specific atomilor. ♦ număr ~ = număr de ordine pe care îl are fiecare element chimic în tabelul periodic al elementelor; energie ~ă = energie nucleară; bombă ~ă = bombă a cărei putere este bazată pe energia nucleară. 2. care folosește armele atomice. (< fr. atomique) Vezi definitia »

SIMPÁTRIC, -Ă adj. (biol.; despre populații, specii) care ocupă același areal sau ale căror areale se suprapun parțial. (< fr. sympatrique) Vezi definitia »

TÍMIC, -Ă adj. 1. Referitor la timus, al timusului. 2. Referitor la comportamentul exterior al individului. [< fr. thymique]. Vezi definitia »