Definita cuvantului progenitură
PROGENITÚRĂ s.f. Vlăstar, urmaș; (la animale) pui, prăsilă. [< fr. progéniture].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu progenitură
MIRIÁDĂ s. f. (pl.) cantitate, mulțime mare, inumerabilă. (< fr. myriade) Vezi definitia »
DINȚÚRĂ, dințuri, s. f. Plantă erbacee cu flori roșii sau albe dispuse în spice, care crește prin semănături sau ierburi (Odontites rubra).Dinte + suf. -ură. Vezi definitia »
manicúră s. f. – Îngrijire a a mîinilor. – Var. manichiură. Fr. manicure, în loc de manucure.Der. manicura, vb. (a îngriji mîinile); manicuristă (var. manichiuristă, manichiureză), s. f. (femeie care îngrijește mîinile și unghiile). Vezi definitia »
BROȘURÍCĂ, broșurele, s. f. Diminutiv al lui broșură.Broșură + suf. -ică. Vezi definitia »
DIAGENÉZĂ s.f. Totalitatea transformărilor suferite de rocile sedimentare după depunerea lor sub acțiunea apelor în circulație. [< fr. diagenèse]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z