Definita cuvantului pronominalizare
PRONOMINALIZÁRE s.f. (Lingv.) Trecere a diverselor părți de vorbire în categoria pronumelor. [< pronominaliza].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu pronominalizare
ÎNCEȚOȘÁRE s. f. Faptul de a se încețoșa. – V. încețoșa. Vezi definitia »
AUTOÎNSĂMÂNȚÁRE s. f. însămânțare naturală a plantelor prin scuturarea semințelor. (< auto1- + însămânțare) Vezi definitia »
NODULIZÁRE s. f. proces de separare a grafitului din fonta lichidă sub formă de noduli. (după engl. nodulizing) Vezi definitia »
subțiráre, s.f. (înv.) 1. subțiere, micșorare. 2. parte subțire a unui corp, a unui obiect. Vezi definitia »
ÎNCORPORÁRE, încorporări, s. f. Acțiunea de a încorpora și rezultatul ei; încorporație. [Var.: incorporáre s. f.] – V. încorpora. Vezi definitia »