Definita cuvantului proscripție
PROSCRÍPȚIE s.f. 1. Procedeu de condamnare la moarte fără judecată, înscriind numele persoanei condamnate pe o listă care se afișa. 2. Izgonire din patrie; surghiun. [Gen. -iei, var. proscripțiune s.f. / cf. fr. proscription, lat. proscriptio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu proscripție
COSMOFIZIOLOGÍE s.f. Știință care studiază funcțiile organismului în condiții artificiale cosmice sau în timpul unui zbor în cosmos. [Cf. fr. cosmophysiologie]. Vezi definitia »
CUMETRÍE, cumetrii, s. f. (Pop.) 1. Relație de înrudire între cumetri sau cumetre; calitatea de cumătru sau de cumătră. 2. Petrecerea, ospățul de la botez. [Var.: (reg.) cumătríe s. f.] – Cumătru + suf. -ie. Vezi definitia »
paranomíe, paranomíi, s.f. (înv.) ilegalitate. Vezi definitia »
DISTRÁCȚIE s. f. 1. ceea ce distrează; petrecere, amuzament. 2. neatenție. (< fr. distraction, lat. distractio) Vezi definitia »
AUTOSCOPÍE s. f. 1. observație asupra propriei persoane. 2. simptom al unor boli, prin halucinație al cărei obiect este imaginea vizuală a propriului corp (în timpul agoniei, în clipa morții etc.) (< fr. autoscopie) Vezi definitia »