OCUPAȚIÚNE s.f. v. ocupație. Vezi definitia »

TRANSGRESIÚNE s. f. 1. invadare a uscatului de către apele oceanului planetar. 2. (biol.) extindere a arealului biogeografic al unui taxon în teritorii geografice noi. 3. apariția, în urma segregării sau a recombinării, a unor indivizi la care un anumit caracter este exprimat mai puternic (sau mai slab) decât la oricare din formele parentale. (< fr., engl. transgression, lat. transgressio) Vezi definitia »

PRĂDĂCIÚNE, prădăciuni, s. f. (Pop.) Jefuire, prădare; hoție, furt. ♦ Înșelăciune care duce la ruinarea cuiva. – Prăda + suf. -ăciune. Cf. lat. praedatio, -onis. Vezi definitia »

mortăciune, mortăciuni s. f. (intl.) asasinat. Vezi definitia »

RUȘÍNE s.f. ~ 3. ~ ◊ Expr. A fi (sau a rămâne, a se da, a se face sau a da, a face pe cineva) de rușine ~ ◊ A da cinstea pe rușine v. cinste. Vezi definitia »