Definita cuvantului oftică
ÓFTICĂ, oftici, s. f. (Pop.) Tuberculoză pulmonară; ftizie. ◊ Expr. (Fam.) A avea oftică (pe cineva) = a-i fi necaz (pe cineva), a nu-l putea suferi. A-i face (cuiva) oftică = a-i face (cuiva) în necaz, a supăra (pe cineva). [Var.: óftigă s. f.] – Din ngr. óhtikas.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu oftică
TRICLORÚRĂ s.f. Clorură cu trei valențe. [< fr. trichlorure]. Vezi definitia »
ARENDĂȘOÁICĂ, arendășoaice, s. f. Nevastă de arendaș; femeie care ține în arendă un bun; arendășiță. – Arendaș + suf. -oaică. Vezi definitia »
ANATÉMĂ, anateme, s. f. Osândire, ostracizare a cuiva de către biserică, excludere din rândul bisericii; afurisenie. [Acc. și: anátemă] – Din ngr. anáthema. Vezi definitia »
SÓBĂ2, sobe, s. f. (Reg.) Cameră, odaie de locuit. – Din magh. szoba. Vezi definitia »
PÁLĂ2 s.f. Fiecare dintre brațele unei elice de avion și de vapor sau ale unui rotor de mașină. [< fr. pale, cf. lat. pala – lopată]. Vezi definitia »