FUNIOÁRĂ, funioare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui funie. [Pr.: -ni-oa-] – Funie + suf. -ioarâ. Vezi definitia »

HIEROGRÁMĂ s. f. caracter, simbol sacru. (< fr. hiérogramme) Vezi definitia »

cúcură (-re), s. f. – Parte a plugului care leagă între ele brăzdarul, cormana și plazul, făcută din lemn. Mag. kukora „strîmb” (DAR), cf. sb. kukora „cîrlig”. După Cancel 14, din rus. kókori. Vezi definitia »

VALÁDĂ, valade, s. f. (Mar.) Concavitate a malului unui fluviu. – Din it. vallata. Vezi definitia »

VISCOLEÁLĂ, viscoleli, s. f. Faptul de a viscoli; viscolire. – Viscoli + suf. -eală. Vezi definitia »