ZBÂRCͳ, zbârcésc, vb. IV. Intranz. A rata (lovitura), la jocurile de copii. (prob. de la strigătul zbâr sau zbârci, folosit pentru a intimida jucătorul aflat la rând) Vezi definitia »

béci (béciuri), s. m. – Berbec tînăr, de doi ani. – Mr. beci. Bg., sb. biče „taur tînăr”, sb. bičij „taurin”. Schimbarea semantică, deși curioasă, este aceeași ca în cazul lui buhai, care înseamnă totodată și „taur” și „berbec”. Diculescu, Elemente, 444, crede că este reprezentant al gr. βηϰίον „oaie tînără” și legat de it. becco. Pușcariu 198 de asemenea îl lega de it., dar îl considera rezultat al lui (ber)beculus, care ar fi trebuit să dea *bechi; însuși autorul și-a abandonat ipoteza în DAR; cf. REW 9270 și 1020a. Capidan, Dacor., IV, 444, se referă la sl. belče, de la bĕlŭ „alb”, ipoteză puțin verosimilă. Cf. bic. Vezi definitia »

HĂRĂCÍ, hărăcesc, vb. IV. Tranz. V. arăci. Vezi definitia »

STÂRLÍCI, stârlici, s. m. (Pop.) Pată, la început de culoare roșie, apoi vânătă, care apare uneori pe pielea oamenilor greu bolnavi, înainte de moarte. – V. strelici. Vezi definitia »

SERICI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) mătase”, „mătăsos”, „sericeu”, „de mătase”. [Var. seri-. / < fr. serici-, cf. lat. sericus]. Vezi definitia »