Definita cuvantului beci
béci (béciuri), s. m. – Berbec tînăr, de doi ani. – Mr. beci. Bg., sb. biče „taur tînăr”, sb. bičij „taurin”. Schimbarea semantică, deși curioasă, este aceeași ca în cazul lui buhai, care înseamnă totodată și „taur” și „berbec”. Diculescu, Elemente, 444, crede că este reprezentant al gr. βηϰίον „oaie tînără” și legat de it. becco. Pușcariu 198 de asemenea îl lega de it., dar îl considera rezultat al lui (ber)beculus, care ar fi trebuit să dea *bechi; însuși autorul și-a abandonat ipoteza în DAR; cf. REW 9270 și 1020a. Capidan, Dacor., IV, 444, se referă la sl. belče, de la bĕlŭ „alb”, ipoteză puțin verosimilă. Cf. bic.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu beci
PUNCI1 s.n. Băutură preparată dintr-un amestec de rom, zahăr, suc de lămâie, de portocale etc. [< engl., fr. punch]. Vezi definitia »
pogoríci s.n. (reg.) mălai de calitate inferioară. Vezi definitia »
ZGÂRCI1, zgârciuri, s. n. 1. Cartilaj. 2. Unealtă alcătuită dintr-o lamă metalică curbată fixată pe un mâner și folosită pentru curățarea muchiilor vaselor mici de lemn. – Din zgârci2 (derivat regresiv). Vezi definitia »
șuieránci, șuieránce, s.n.(reg.) fluier de lut sau de metal. Vezi definitia »
scofelíci s.m. sg. (reg.) persoană (mai ales copil) care scotocește peste tot; scofelitor. Vezi definitia »