Definita cuvantului radiocombină
RADIOCOMBÍNĂ s.f. Combină muzicală echipată cu un aparat de radio, un electrofon, un magnetofon și un dulap pentru discuri. [Pron. -di-o-, et. incertă].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu radiocombină
GRÁBĂ s. f. Tendință, intenție, dorință de a face ceva sau de a ajunge undeva cât mai repede; iuțeală, viteză (mare) cu care se face ceva; zor1, grăbire. ◊ Loc. adv. În grabă sau în graba mare = grabnic, repede. – Din grăbi (derivat regresiv). Vezi definitia »
SEMICOLOANĂ s.f. (Arhit.) Coloană având jumătate din diametru angajată în zid. [După fr. demi-colonne]. Vezi definitia »
CANTILÉNĂ s. f. 1. cântec liric sau epic cu caracter grav sau sentimental. 2. melodie gravă, sentimentală, cu caracter cantabil, liric. (< it. cantilena, fr. cantilène) Vezi definitia »
CĂÚLĂ, căule, s. f. (Reg.) Plută mică, întrebuințată ca pod umblător. – Et. nec. Vezi definitia »
ÁLĂ s.f. Unitate romană de cavalerie. [< lat. ala]. Vezi definitia »