EXPLOATÁȚIE, exploatații, s. f. 1. Întreprindere economică care exploatează terenuri, păduri, mine etc.; exploatare. 2. Terenul, pădurea, mina etc. care se află în exploatarea unității de mai sus. – Din fr. exploitation. Vezi definitia »

GEOGNOZÍE s.f. Știință care studiază compoziția mineralogică și resturile faunei și florei globului pământesc. [Gen. -iei. / cf. fr. géognosie < gr. ge – pământ, gnosis – cunoaștere]. Vezi definitia »

AXANTOPSÍE s.f. (Med.) Imposibilitate de a distinge culoarea galbenă. [< fr. axantopsie, cf. gr. a – fără, xanthos – galben, opsis – vedere]. Vezi definitia »

SPECTROSCOPÍE s. f. Ramură a opticii care studiază spectrele (1) de diferite categorii. – Fr. spectroscopie (<gr.). Vezi definitia »

EPIDERMOREÁCȚIE s. f. test de sensibilitate a pielii, pentru a pune în evidență o alergie. (< fr. épidermo-réaction) Vezi definitia »