Definita cuvantului cosor
COSÓR, cosoare, s. n. 1. Cuțit scurt, cu vârful încovoiat, întrebuințat în viticultură și în pomicultură. 2. Plantă erbacee acvatică, cu tulpină lungă și subțire, cu flori unisexuate, solitare și cu fructe ovale prevăzute cu spini (Ceratophyllum demersum). – Din sl. kosorĩ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu cosor
căciór (căcioáră), adj. – 1. (Oaie) cu pete albe în jurul ochilor. – 2. Pătat, stropit. – Absurd, extravagant. Origine necunoscută. Este foarte probabil legat direct de căciulă, ceea ce se explică prin ideea de cap acoperit, care sugerează amplasarea petelor albe. Sensul 3 se datorează particularităților animalelor de acest fel, cf. breaz. După Cihac, II, 36, provine din mag. kacer „cochet, prost”; Scriban semnalează o asemănare, pur întâmplătoare, cu rut. kačur „rață”. – Der. căciorie, s. f. (extravaganță, unicitate); căciori, vb. (a păta; a umple de noroi). Vezi definitia »
DISPREȚUITÓR, -OÁRE adj., (și adv.) care disprețuiește. (< disprețui + -tor) Vezi definitia »
PĂCĂLITÓR, -OÁRE, păcălitori, -oare, adj. Care păcălește. – Păcăli + suf. -tor. Vezi definitia »
DĂLBIÓR, -OÁRĂ, dălbiori, -oare, adj. Diminutiv al lui dalb. [Pr.: -bi-or] – Dalb + suf. -ior. Vezi definitia »
ESTIMATÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană calificată care efectuează o estimare. [Cf. it. estimatore]. Vezi definitia »