PILÓN, piloni, s. m. 1. (Adesea fig.) Stâlp puternic care susține o construcție sau o parte a unei construcții. ♦ Element decorativ în formă de stâlp prismatic, așezat la capătul unui pod (de o parte și de alta), la intrarea într-o expoziție etc. 2. Construcție masivă la monumente sau la temple, de o parte și de alta a intrării. 3. Suport de metal, de beton armat sau de lemn care servește la susținerea conductelor și izolatoarelor liniilor electrice aeriene, a antenelor electromagnetice etc. – Din fr. pylône. Vezi definitia »

ÁRHON s. m. (Înv.) Titlu de politețe cu care se adresa cineva unui boier. – Ngr. arhon. Vezi definitia »

HECHETÓN s. n. vestă de pânză groasă pe care o purtau ostașii (arcași medievali). (< fr. hoqueton) Vezi definitia »

TIMPANÓN s.n. Instrument muzical cu coarde de metal care se lovesc cu două ciocănele; (pop.) țambal. [< fr., gr. tympanon]. Vezi definitia »

PÁTVAGON s. n. vagon de bagaje. (după germ. Packwagen) Vezi definitia »