BONIFICÁȚIE, bonificații, s. f. Bonificare. ♦ Avantaj acordat primilor clasați într-o cursă ciclistă pe etape, care constă în scăderea unor secunde sau minute din timpul realizat de aceștia în etapa respectivă. – Din fr. bonification. Vezi definitia »

ICNOLOGÍE s. f. ramură a paleontologiei care studiază urmele de locomoție lăsate de vertebratele fosile pe sedimente. (< fr. ichnologie) Vezi definitia »

MEROGONÍE s. f. fecundare a unui fragment nucleat din oosferă. (< fr. mérogonie) Vezi definitia »

ACROCONÍDIE s. f. conidie formată la vârful hifelor. (< fr. acroconidie) Vezi definitia »

COPROFAGÍE s.f. 1. Obicei de a înghiți materii fecale, prezent la unii bolnavi mintali; scatofagie. 2. Însușire a insectelor de a fi coprofage. [< fr. coprophagie]. Vezi definitia »