ALMANDÍN s. n. Aluminosilicat de fier din grupa granatelor, de culoare roșie-brună, fercvent în șisturile cristaline și în aluviuni, folosit uneori ca abraziv sau piatră semiprețioasă. – Din fr. almandine. Vezi definitia »

DIVÍN, -Ă, divini, -e adj. 1. Considerat că provine de la Dumnezeu sau de la zei, în felul lui Dumnezeu sau al zeilor; dumnezeiesc, ceresc. ♦ Făcut de oameni în slujba sau pentru preamărirea lui Dumnezeu; bisericesc, religios. 2. Fig. Înzestrat cu însușiri cu totul excepționale; minunat. Voce divină. – Din fr. divin, lat.divinus. Vezi definitia »

vagin Vezi definitia »

CITADÍN, -Ă I. adj. de oraș, orășenesc. II. s. m. f. locuitor al unui oraș; orășean. (< fr. citadin, it. cittadino) Vezi definitia »

EBENÍN, -Ă adj. (Liv.) Asemănător abanosului; negru ca abanosul. [Cf. fr. ébénin, it. ebenino]. Vezi definitia »