OBȚÍNE, obțín, vb. III. Tranz. A dobândi, a primi, a căpăta (ceva); a reuși să ajungă la..., a realiza ceva. – Din fr. obtenir, lat. obtinere (după ține). Vezi definitia »

PROFANAȚIÚNE, profanațiuni, s. f. (Rar) Profanare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. profanation, lat. profanatio, -onis. Vezi definitia »

EXPÚNE vb. III. 1. tr. A arăta, a reda prin cuvinte; a relata. 2. tr. A prezenta publicului lucruri, obiecte selecționate. ♦ A așeza (ceva) într-un loc favorabil exercitării unei influențe, unei acțiuni etc. 3. tr., refl. A pune sau a se afla în fața unei primejdii, a unei neplăceri etc. 4. tr. A supune acțiunii luminii (pentru a obține un clișeu, o fotografie etc.). [P.i. expún, conj. -nă, ger. -nând. / < lat. exponere, după pune]. Vezi definitia »

FITECÍNE pron. nehot. (Pop.) Fiecine. – Fie¹ + te + cine. Vezi definitia »

ILUMINAȚIÚNE, iluminațiuni, s. f. v. iluminație. Vezi definitia »