NUTRITÍV, -Ă adj. Care hrănește; hrănitor. ♦ Referitor la nutriție, de nutriție. [< fr. nutritif, lat. nutritivus]. Vezi definitia »

ONERATÍV, -Ă, onerativi, -e, adj. Care prevede in mod expres obligatia de a avea o anumita conduita Vezi definitia »

EXTRUZÍV, -Ă adj. Referitor la extruziune. ◊ Rocă extruzivă = rocă magmatică care ajunge la suprafață prin fisuri sau canale, se revarsă pe pământ și apoi se solidifică rapid, formând o masă dură. [Cf. fr. extrusif, it. estrusivo]. Vezi definitia »

EMANCIPATÍV, -Ă adj. emancipator. (< engl. emancipative) Vezi definitia »

DISTRIBUTÍV, -Ă adj. Care distribuie. ◊ Numeral distributiv = numeral care indică repartizarea unor obiecte sau a unor ființe; atenție distributivă = atenție care se poate îndrepta în mai multe părți deodată; atenție dispersată; (mat.) operație distributivă = operație care, efectuată separat asupra termenilor dintr-o expresie, dă același rezultat ca și în cazul când ar fi aplicată întregii expresii. [Cf. fr. distributif, lat. distributivus]. Vezi definitia »