AZVÂRLITÚRĂ, azvârlituri, s. f. Faptul de a azvârli; distanța până la care ajunge un obiect aruncat de cineva; aruncătură; azvârlită. ◊ Expr. O azvârlitură de băț = o distanță (foarte) mică. – Azvârli + suf. -tură. Vezi definitia »

chioárcă (chioárce), s. f. – Pietricică (de rîu). Mag. görkö (Cihac, II, 489). Vezi definitia »

CRISALÍDĂ, crisalide, s. f. Nimfa lepidopterelor, al cărei tegument are reflexe metalice. – Din fr. chrysalide, lat. chrysallis, -idis. Vezi definitia »

CIOCOLÁTĂ s. f. 1. amestec solidificat de cacao și zahăr cu alte ingrediente. 2. băutură din praf de ciocolată (1) dizolvat în apă sau în lapte. (< it. ciocolata) Vezi definitia »

GÁZDĂ, gazde, s. f. 1. Persoană care primește pe cineva la sine (dându-i adăpost); cel care ține pe cineva la sine în schimbul unei chirii (și cu întreținere plătită); stăpânul unei case în raport cu oaspeții săi, amfitrion. ♦ Organism pe care (sau în care) trăiește un animal parazit aflat în stare larvară sau adultă. 2. Locuință ocupată de cineva în calitate de oaspete sau de chiriaș. 3. (Reg.) Țăran bogat; chiabur, bogătan. ◊ Loc. adj. De gazdă (mare) = din oameni bogați. – Din magh. gazda. Vezi definitia »