CLAXÓN, claxoane, s. n. Dispozitiv de semnalizare sonoră, folosit de obicei la autovehicule. – Din fr. klaxon. Vezi definitia »

SINCROTRÓN s.n. Accelerator de particule de mare putere, în care accelerarea acestora se face mai rapid și cu efect mai mare prin modularea simultană a câmpului accelerator și a câmpului magnetic focalizant. [< fr. synchrotron]. Vezi definitia »

CÁTON s.m. v. cato. Vezi definitia »

PALEOFÓN, paleofoane, s. n. Aparat folosit pentru înregistrarea și reproducerea mecanică a sunetelor; fonograf. – Din fr. paléophone. Vezi definitia »

MOLÓN, moloane, s. n. Bloc de piatră naturală prelucrat pe fețele vizibile, folosit în zidărie. – Din fr. moellon. Vezi definitia »