vătășíe, vătășíi, s.f. (pop.) 1. funcția, slujba de vătaf. 2. (înv.) taxă care se plătea în trecut la bariera unui oraș pentru intrarea unui vehicul de marfă. 3. căpitănie. 4. subprefectură. Vezi definitia »

ANCHILOCHEILÍE s.f. Unire anormală a buzelor. [Gen. -iei. / < fr. ankylocheilie, cf. gr. ankylos – încovoiat, cheilos – buză]. Vezi definitia »

CARPOLOGÍE s.f. Parte a botanicii care se ocupă cu studiul fructelor. [Gen. -iei. / < fr. carpologie, cf. gr. karpos – fruct, logos – studiu]. Vezi definitia »

ASTROGNOZÍE s. f. ramură a astronomiei care studiază aștrii și constelațiile, denumirea și pozițiile lor reciproce. (< astro- + gnozie) Vezi definitia »

EMBRIOTOMÍE, embriotomii, s. f. Tăiere a fetusului mort în interiorul uterului matern, când nu este posibilă o naștere normală. [Pr.: -bri-o-] – Din fr. embryotomie. Vezi definitia »