Definita cuvantului rulură
RULÚRĂ s.f. Boală a arborilor constând în dezlipirea straturilor lemnoase; crăpătură inelară. [< fr. roulure].

Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu rulură
TURBOPÓMPĂ s. f. agregat de pompare cu debit mare, dintr-o pompă acționată de o turbină. (< fr. turbopompe) Vezi definitia »
pioncăneálă, pioncănéli, s.f. (reg.) 1. strigătul caracteristic al curcilor; pioncăială. 2. voce sau vorbire cu glas subțire, pițigăiat; pițigăială în vorbire. 3. vorbire înceată, slabă, stinsă; pioncănit. 4. slăbire, topire (de boală sau de bătrânețe). 5. vedere slabă, pioncăială. 6. mocoșire, mocăială. 7. migală, migăleală. Vezi definitia »
ESCADRÍLĂ s. f. subunitate tactică a unui regiment de aviație, compusă din câteva patrule. ◊ grupare compusă din 3-4 nave de luptă (distrugătoare, vedete, dragoare). (< fr. escadrille) Vezi definitia »
IALOMIȚEÁNCĂ, ialomițence, s. f. Femeie născută și crescută în județul Ialomița. ♦ Locuitoare din județul Ialomița. – Ialomițean + suf. -că. Vezi definitia »
DÍPLOMĂ s.f. 1. Act prin care o instituție de învățământ, un corp, un ordin onorific etc. conferă un titlu, un grad etc. ♦ Act care se eliberează unui premiat, unui concurent (la o întrecere sportivă, la o expoziție etc.) 2. Act de înnobilare, de acordare de privilegii; hrisov. ♦ Cartă regală, bulă pontificală, titlu, document. [Cf. fr. diplôme, it., lat., gr. diploma]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z