SELF² s. n. 1. singur, propriu, însuși. ♦ bobină de ~ (și s. n.) = bobină în telegrafia fără fir, rezistențe intercalate în circuite pentru a regla lungimea de undă. 2. (biol.) individualitatea unui organism în raport cu tot ce îl înconjură. (< engl. self) Vezi definitia »

ȘELF s. n. regiune a fundului bazinelor oceanice între linia de țărm și povârnișul continental; platformă continentală. (< germ. Schelf) Vezi definitia »

SCHELF s.n. v. șelf. Vezi definitia »

DIADÉLF s.n. Androceu în care staminele sunt împreunate în două mănunchiuri. // adj. (Despre stamine) Împreunate în două mănunchiuri. [Pron. di-a-. / < fr. diadelphe]. Vezi definitia »

ISADÉLF, -Ă adj., s.n. (Biol.; despre monștri dubli) Ai cărui indivizi sunt egali dezvoltați. [< fr. isadelphe, cf. gr. isos – egal, adelphos – frate]. Vezi definitia »