CONVOLÚT², -Ă, convoluți, -te, adj. (Despre organe) Răsucit în formă de cornet. ♦ Răsucit, întors asupra lui însuși. – Din fr. convoluté, lat. convolutus. Vezi definitia »

A FI BĂTUT a intra în fabrică, a încasa o bătaie / mardeală / papară, a o lua în barbă / la bâză / la freză, a o lua la moacă / la ochi, a o lua pe coajă, a o lua peste bot, a mânca bătaie, a mânca papară. Vezi definitia »

CÁTGUT s. n. Fir resorbabil preparat din intestinul unor animale (pisică, oaie) și întrebuințat în chirurgie, la cusături, drenaj etc. – Din fr. catgut. Vezi definitia »

CONSTITÚT s. n. tip de contract prin care cineva se angajează să plătească o sumă de bani. (< fr. constitut, lat. constitutum) Vezi definitia »

HIRSÚT, -Ă adj. 1. neîngrijit, cu barba și cu părul zburlite. 2. (fig.) aspru, grosolan. ◊ ursuz, posac. 3. (bot.; despre un organ) acoperit cu peri lungi și rigizi; hispid. (< fr. hirsute, lat. hirsutus) Vezi definitia »