DEFLAGRÁȚIE, deflagrații, s. f. Ardere explozivă a unui corp (cu flacără sau cu scântei), care se propagă cu viteză relativ mică. ♦ Fig. (Rar) Deflagrație mondială = război (mondial). – Din fr. déflagration, lat. deflagratio. Vezi definitia »

IHTIOPATOLOGÍE s.f. (Zool.) Ramură a ihtiologiei care studiază bolile peștilor. [Pron. -ti-o-, gen. -iei. / cf. fr. ichtyopathologie]. Vezi definitia »

PARONOMASÍE s.f. Paronomază. [Gen. -iei. / cf. fr. paronomasie, lat., gr. paronomasia]. Vezi definitia »

COLEDOCOSTOMÍE s.f. (Med.) Derivație externă a bilei prin introducerea unui tub în lumenul coledocului. [Gen. -iei. / < fr. cholédochostomie]. Vezi definitia »

NEURORAFÍE s. f. sutură a două extremități ale unui nerv secționat. (< fr. neurorrhaphie) Vezi definitia »