ADMONIȚIÚNE s. f. 1. cercetare făcută de judecător. 2. admonestare. (< fr. admonition, lat. admonitio) Vezi definitia »

OBTUZIÚNE, obtuziuni, s. f. (Rar) Obtuzitate. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. obtusion. Vezi definitia »

PERTURBAȚIÚNE s.f. v. perturbație. Vezi definitia »

SUPRAPÚNE vb. I. tr. a pune un lucru deasupra altuia, a așeza unul peste altul. II. refl. a se afla așezat deasupra altuia; (p. ext.) a coincide în timp. (după fr. superposer) Vezi definitia »

CONSUMAȚIÚNE s.f. v. consumație. Vezi definitia »