jumáră (jumắri), s. f. – 1. Resturile rezultate din topirea slăninii porcului. – 2. Ouă bătute, papară. – Var. (Banat) jumarcă. Germ. din Austria Schmarren „mîncare cu ouă bătute prăjite în untură” (Philippide, Principii, 38; Tiktin; DAR), cf. mag. zsumórka, morzsóka „ouă bătute”, bg. džumerki „jumări”, pe care DAR îl pune în legătură poate incorect, cu rus. žimera, žomera „reziduuri”. Din sb. după Conev 88. Cu al doilea sens, se folosește numai în Munt. și la pl. Vezi definitia »

MACROCITÓZĂ s.f. (Med.) Prezența macrocitelor în sânge. [< fr. macrocytose]. Vezi definitia »

ANDÍVĂ, andive, s. f. Plantă erbacee din ale cărei frunze albe, cărnoase, comestibile se pregătesc salate; cicoare-de-grădină (Cichorium endivia) – Din fr. endive. Vezi definitia »

HORBOȚÍCĂ, horboțele, s. f. Diminutiv al lui horbotă. – Horbotă + suf. -ică. Vezi definitia »

JÚLFĂ, julfe, s. f. (Reg.) Sămânță de cânepă. ♦ Mâncare de post făcută din sămânța de cânepă pisată cu apă și amestecată cu miere; zeamă care se obține prin fierberea sămânței de cânepă. – Din magh. zsufa. Vezi definitia »