scutár (-ri), s. m. – Baci, sameș. Sl. skotarĭ (Cihac, II, 335; Conev 60), cf. pol. skotarz, rus. skotar, alb. skuter, ngr. σϰουτάρι. Vezi definitia »

tescár, tescári, s.m. (reg.) proprietar sau mânuitor de teasc. Vezi definitia »

AURÁR, aurari, s. m. 1. Meșter care lucrează în aur. 2. Cel care scoate aur din mine sau îl culege din râuri. [Pr.: a-u-] – Din aur + suf. -ar. Vezi definitia »

AXILÁR, -Ă, axilari, -e, adj. 1. (Anat.) Care se află la subsuoară. 2. (Bot.) Care se află în locul unde se împreună o ramură cu trunchiul sau o frunză cu ramura. – După fr. axillaire. Vezi definitia »

sfîrnár (-ri), s. m. – Comerciant. – Var. sfirnariu. Origine necunoscută. Legătura cu lat. fenerarius (Giuglea, Dacor., VI, 1551; REW 3241; cf. în contra Rosetti, I, 161), nu pare probabilă; explicație pornind de la sfîrlă nu este clară. Ar putea avea o legătură cu sl. (bg.) svarati „a amăgi”, căci se folosește în general cu nuanța de „negustor fără scrupule”. – Der. sfîrnărie, s. f. (comerț, negoț). Mai ales în Trans. Vezi definitia »