Definita cuvantului sfîrnar
sfîrnár (-ri), s. m. – Comerciant. – Var. sfirnariu. Origine necunoscută. Legătura cu lat. fenerarius (Giuglea, Dacor., VI, 1551; REW 3241; cf. în contra Rosetti, I, 161), nu pare probabilă; explicație pornind de la sfîrlă nu este clară. Ar putea avea o legătură cu sl. (bg.) svarati „a amăgi”, căci se folosește în general cu nuanța de „negustor fără scrupule”. – Der. sfîrnărie, s. f. (comerț, negoț). Mai ales în Trans.

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu sfîrnar
IMPOPULÁR, -Ă adj. (Rar) Care nu este pe placul, pe gustul poporului; nepopular. [Cf. fr. impopulaire]. Vezi definitia »
ARGINTÁR, argintari, s. m. (Rar) Persoană care lucrează sau vinde obiecte de argint (sau de alte metale prețioase). – Din argint + suf. -ar. Vezi definitia »
pălimár, pălimáre, s.n. (înv. și reg.) 1. par, stâlp. 2. bârnă, grindă, cumpănă (la fântână). 3. țăruș, pripon. 4. împrejmuire de scânduri la prispa sau pridvorul casei țărănești; balustradă, parmaclâc, grilaj. 5. (înv.) întăritură, parapet. 6. cerdac, pridvor, foișor, balcon. 7. (reg.) acoperiș oblic care apără de ploi și zăpadă treptele intrării la o casă. 8. (reg.) șopron. 9. (reg.) îngrăditură la strunga oilor. 10. (reg.) corlată. 11. (reg.) targă. 12. (reg.; cu sens colectiv) paie rezultate de la treierat. 13. (reg.) cablu întins de-a curmezișul râului de care se ține podul plutitor. Vezi definitia »
VIZIONÁR, -Ă adj. 1. (Despre oameni sau despre firea lor; adesea s.) Care este stăpânit de vise, de idealuri; care prevede și prevestește evenimente viitoare. 2. Fantastic, extravagant. [Pron. -zi-o-. / < fr. visionnaire]. Vezi definitia »
STĂMBÁR, stămbari, s. m. (Rar) Persoană care face negoț cu stambă. – Stambă + suf. -ar. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z