HIETOLOGÍE s. f. studiul precipitațiilor. (< fr. hyétologie) Vezi definitia »

IMPLANTOLOGÍE s.f. Disciplină medicală care se ocupă cu studiul implantelor și transplantelor dentare și al materialelor folosite în tratamentul edentațiilor. [Gen. -iei. / < fr. implantologie]. Vezi definitia »

DENUDÁȚIE s. f. 1. denudare. 2. acțiunea de dezagregare și transportare a rocilor, cauzată de agenții externi. 2. stare a unui dinte sau a unui os dezvelit. (< fr. dénudation, lat. denudatio) Vezi definitia »

FIZIOTERAPÍE s.f. Metodă de tratament medical făcut cu ajutorul agenților fizici naturali. [Gen. -iei. / < fr. physiothérapie, cf. gr. physis – natură, therapeia – tratament]. Vezi definitia »

FILMOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă de fenomenul cinematografic; (p. restr.) disciplină sociologică având ca obiect influența filmului asupra individului și societății. [Gen. -iei. / < fr. filmologie]. Vezi definitia »