PIGMÉNT s.m. 1. Substanță care se găsește în celulele pielii și în unele țesuturi, cărora le dă o anumită culoare. ◊ Pigmenți biliari = pigmenți care sunt produși în organismul animal și se găsesc localizați în vezica biliară. 2. Substanță colorantă, de obicei minerală, pulverizată, folosită ca vopsea în amestec cu un ulei sicativ. [< fr. pigment, cf. lat. pigmentum]. Vezi definitia »

RADIÁNT, -Ă adj. 1. Care se propagă prin radiație. 2. Care emite radiații. [Pron. -di-ant. / cf. fr. radiant]. Vezi definitia »

DOMINÁNT, -Ă, dominanți, -te, adj., s. f. 1. Adj. Care domină. ♦ (Despre însușiri, factori, trăsături etc.) Predominant, specific, caracteristic. 2. S. f. Trăsătură caracteristică a unei lucrări, a unui proces etc. 3. S. f. (Muz.) Treapta a cincea a modului major și a modului minor; acord compus pe această treaptă. – Din fr. dominant. Vezi definitia »

CROCÁNT, -Ă, crocanți, -te, adj. (Despre unele alimente) Care crănțăne când este mestecat; tare și bine prăjit sau copt. – Din fr. croquant. Vezi definitia »

DEPRESÁNT s. n. substanță prin care se împiedică flotația unui minereu. (< fr. dépressant, engl. depressant) Vezi definitia »