PROPOZÍȚIE s.f. 1. Unitatea sintactică cea mai simplă prin care se exprimă de obicei o judecată sau o idee. ♦ (Log.) Îmbinare de cuvinte care exprimă o idee completă. 2. (Mat.) Teoremă care servește demonstrației unei teoreme mai importante sau stabilirii unui rezultat fundamental dintr-un capitol al matematicii. 3. Cea mai mică construcție muzicală, care se încheie printr-o cadență oarecare. [Gen. -iei, var. propozițiune s.f. / cf. fr. proposition, lat. propositio]. Vezi definitia »

RADIOENCICLOPEDÍE s. f. transmisiune radiofonică de cunoștințe enciclopedice. (< radio² + enciclopedie) Vezi definitia »

șfindlăríe, șfindlăríi, s.f. (reg.) șmecherie; înșelăciune. Vezi definitia »

CRANIECTOMÍE s.f. Deschidere a craniului pentru a da creierului, în caz că acesta este prea mic, posibilitatea de a se dezvolta. [Gen. -iei. / < fr. crâniectomie, cf. gr. kranion – craniu, ektome – excizie]. Vezi definitia »

PLANÁRIE, planarii, s. f. Gen de vierme platelmint, cu corpul oval-alungit, lung de 1-2 cm, și cu mare putere de regenerare, care trăiește mai ales în râuri de munte și de deal (Planaria). – Din fr. planaire. Vezi definitia »